Sturionii, specii de pesti migratori care au aparut acum nu mai putin de 200 de milione de ani, sunt astazi în pericol de disparitie. În prezent, în apele costiere, raurile si lacurile din emisfera nordica mai traiesc 25 de specii de sturioni, bazinul Dunarii adapostind cele mai importante populatii de sturioni din lume. În Romania si Bulgaria înca mai traiesc populatii viabile de sturioni salbatici, unici în Uniunea Europeana.

WWF-Romania sustine necesitatea protejarii ultimilor sturioni salbatici din Dunare si dupa finalul lui 2015. Specii aparute acum 200 de milioane de ani, sturionii sunt azi pe cale de disparitie.

Cauza o reprezinta pescuitului excesiv, înainte de prohibitia totala aflata în vigoare pana la finalul anului, si în prezent, pescuitul ilegal pentru caviar.

O masura necesara, dar nu suficienta pentru protejarea sturionilor, ar fi continuarea prohibitiei dupa finalul anului 2015. În acelasi timp, este necesara crearea unor mecanisme prin care pescarii sa fie sustinuti pentru a obtine venituri din surse alternative.

Conform datelor obtinute în cadrul proiectului Life+ „Protejati sturionii, cel mai valoros dar al Dunarii", conservarea sturionilor este sustinuta si de autoritatile implicate direct, precum si de catre pescari.

Pentru a întelege mai bine fenomenul ce a dus la declinul sturionilor, WWF a dezvoltat un proiect menit atat sa adune informatii relevante din teren, cat si sa informeze comunitatile locale, pescarii, companiile si autoritatile. S-au realizat doua serii de interviuri fata în fata cu partile implicate direct, în 2013 si în perioada aprilie-iunie 2015. Astfel a fost evidentiat rolul si impactul fiecarui actor principal din aceasta situatie, precum si modul în care s-a schimbat atitudinea acestora fata de situatia sturionilor.

În Romania, pescuitul reprezinta o activitate importanta pentru cei din lungul si Delta Dunarii, majoritatea pescarilor intervievati declarand ca pescuitul este o ocupatie full-time atat în 2013 (64.5%), cat si în 2015 (57.6%).

Cu toate acestea, veniturile din pescuit reprezinta o parte mica din veniturile totale pentru 48.5 % dintre pescarii respondenti (fata de 76.7% în 2013), doar 12.1% dintre respondentii romani declarand ca tote veniturile provin din pescuit. În comparatie, în Bulgaria, doar 6.7 % dintre respondenti declara ca toate veniturile lor sunt obtinute din pescuit.

Întrebati daca ar încerca sa obtina venituri si din surse alternative, cum ar fi turismul sau realizarea unor produse din peste, majoritatea pescarilor (75.8% dintre cei romani si 90% dintre cei bulgari) spun ca se gandesc la asta.

În 2013, mai bine de jumatate dintre pescarii romani intervievati nu vedeau nicio alternativa de venit la activitatea de pescuit. „În cadrul proiectului am încercat sa explicam pentru consumatori si comercianti regulile de etichetare a caviarului, sa mediem si sa îmbunatatim relatia dintre autoritati si pescari si nu în ultimul rand sa oferim sprijin pescarilor care doresc sa obtina venituri din surse alternative", a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în Romania.

Sprijinul vine si din partea altor organizatii care sustin comunitatile de pescari, cum ar fi Asociatia "Ivan Patzaichin - Mila 23". „Începand de vara aceasta, încercam ceva nou: pescaturismul. Propunem turistilor sa încerce, alaturi de pescari, o zi din viata acestora.

Este o forma de turism de bun simt, responsabil, de nisa, care reduce din presiunea pe resursa de peste, dar mai ales ofera experiente noi pentru turistii care vor sa se apropie de natura si de cultura locului. Este ideal pentru Delta Dunarii!" a spus Ivan Patzaichin.

Cand vine vorba de stocurile de sturioni, perceptia e diferita pe cele doua maluri ale Dunarii. În timp ce bulgarii considera ca populatiile de sturioni s-au redus considerabil în ultimii 10 ani, pescarii romani considera ca stocurile sunt la fel (21.2%) sau ca sunt mai multi sturioni în Dunare (27.3%) si doar 30.3% considera acum ca stocurile au scazut, desi în 2013 aproape jumatate dintre pescarii romani intervievati considerau ca stocurile au o tendinta de scadere.

Diferenta dintre cele doua perceptii se poate datora faptului ca în Romania pescarii sunt implicati în activitati de monitorizare a sturionilor.

În ceea ce priveste impactul pescuitului asupra populatiilor de sturioni, 45.4% dintre pescari considera ca atat capturile accidentale, cat si pescuitul, reprezinta o amenintare. Prohibitia este privita ca fiind o masura buna pentru protejarea sturionilor, daca aceasta este aplicata corect, spre deosebire de 2013 cand majoritatea pescarilor priveau cu reticenta prohibitia.

În plus, prohibitia nu mai este privita ca fiind o amenintare la adresa asigurarii veniturilor pescarilor. Daca în 2013 68% dintre pescarii respondenti considerau ca prohibitia pe termen lung reprezinta cu adevarat o amenintare la adresa asigurarii traiului pescarilor, în 2015 doar 30.3% dintre pescarii romani mai sunt de aceeasi parere.

„În urma sondajelor de anul acesta am observat ca pescarii ar fi de acord cu o prohibitie pe termen lung daca ar fi recompensati cand prind accidental un sturion si daca ar avea posibilitatea de a castiga venituri din alte surse", a completat Cristina Munteanu. Cu toate acestea, daca în 2013 doar 39.4% considerau ca prohibitia sezoniera ar fi suficienta sa protejeze sturionii, în 2015 majoritatea (97%) pescarilor considera ca aceasta masura ar fi suficienta.

„Sturionii sunt specii prioritare pentru WWF, atat la nivel national, cat si regional sau international. Acest proiect reprezinta doar un pas din viziunea noastra de conservare a populatiilor de sturioni si vom continua, alaturi de partenerii nostri, sa dezvoltam proiecte menite sa asigure protectia si refacerea populatiei de sturioni, dar si pentru renaturarea Deltei si luncii Dunarii.

Viitorul sturionilor depinde de strategii care iau în considerare atat bunastarea comunitatilor locale, cat si pastrarea si refacerea habitatelor de care depind acestia. Eforturile noastre sunt directionate si catre modelarea politicilor si strategiilor nationale si regionale care vizeaza conservarea sturionilor, în baza studiilor realizate de catre institutele de cercetare", a adaugat Magor Csibi, Director WWF- Romania.

 

Finalul lui 2015 marcheaza 10 ani de cand sturionii din Dunare sunt protejati printr-o prohibitie totala, în Romania. Interdictia se aplica, de asemenea, si pentru vanzarea de produse, cum ar fi carne si caviar, provenite de la sturionii salbatici din Dunare.

Pescuitul sturionilor este interzis si în celelalte tari de pe coasta Marii Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kg înca din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdictia este în vigoare si în Ucraina din 1996, în Georgia din 1967, în Romania din 2006 si în Bulgaria din 2011.

În Rusia exista interdictia de a pescui moruni în Marea Azov înca din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagra. În plus, Rusia doreste sa extinda aceasta interdictie si pentru Marea Caspica.

Din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES). Acest lucru înseamna ca sturionii si produsele provenite de la acestia trebuie sa fie însotite de documentele CITES în comertul international si tot caviarul trebuie sa poarte etichete CITES.

Chiar daca etichetarea nu este necesara pentru caviarul produs în Statele Unite ale Americii, daca produsul vine pe piata din Uniunea Europeana (UE) trebuie sa aiba eticheta CITES.

Pentru a contribui la conservarea sturionilor, în iulie 2012 WWF a demarat proiectul de comunicare finantat prin programul LIFE + al UE, „Actiuni comune pentru cresterea gradului de constientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunare în Romania si Bulgaria". Acesta este implementat de WWF în Austria, Romania si Bulgaria si se va încheia la finalul lunii septembrie a.c. Valoarea proiectului este de 770 836 €, finantat în mod egal de catre Uniunea Europeana si de catre WWF.